Le Bistro are la dispozitie un local aparent mai mare decat are nevoie, in partea din spate a complexului Hotel Bucuresti/ Radisson, pe strada Luterana, chiar langa biserica. Se pare ca tine chiar de complex, pentru ca pe hartii apare ca proprietar SC Bucuresti Turism SA. Dispunerea spatiului pare foarte potrivita pentru o asemenea utilizare. Are si o terasa mica in fata, vara, pe trotuar, si cred ca si in curtea interioara. Si amenajarea e foarte bine facuta, fara economie, cu lucruri de calitate si cu tot ce trebuie in jur. Am citit pe Internet ca au facut un facelift de vreo 2 mil. € anul trecut, efort usor de remarcat.
Asa cum fac aproape toti patronii de restaurante in Bucuresti, nici cei de la Centre Ville nu s-au putut abtine si l-au pozitionat ceva mai sus decat era cazul. Asta si dupa parerea mea, si dupa cea a tuturor celorlalti cu care am stat de vorba. Cu o astfel de amplasare, imi inchipui ca lumea il percepe drept un restaurant de pasaj, adica unul in care intri cand esti pe aproape si cand ti se face foame sau doar cand treci prin fata lui, si nu unul la care sa vii in mod special de alt capat al orasului. Mai ales daca esti unul dintre numerosii corporatisti care lucreaza la firme bogate din apropiere. Sa iti propui sa concurezi cu marile restaurante vecine de la Radisson si de la Hilton, punand capriaore in meniu, prepelite, rate salbatice sau alte feluri care « bat » spre suta de lei portia, sau chiar sar de ea, sa astepti clienti care sa stea mai mult de un ceas pentru o masa de pranz – mai ales cand iti spui « Le Bistro » –, e o « strategie » pe care eu inca nu am reusit sa o patrund.
Nu e de mirare, deci, ca la la amiaza restaurantul e mai mult gol, desi clienti ar putea fi cu miile in jur. Mai animat e dimineata, pentru micul dejun, probabil ca de la parlamentarii care sunt aciuiti prin camerele complexului. Si seara se mai vede ceva miscare pe acolo, cand oamenii nu mai stau cu frica parcarii in san si cu ochii pe ceas.
In meniu – destul de gros, de altfel – gasesti un amestec de mancaruri pretentioase, cum ar fi vanatul pomenit mai sus sau numerosi pesti si fructe de mare, dar si mici, supe, sandvisuri, feluri mediteraneene si arabesti, alte preparate grupate in categorii ca « Tabun » (un fel de cuptor de caramida) sau « Pe plita de metal ». Si prezentarea mancarii e ceva mai pretentioasa decat ar fi cazul. Cred ca « sistemul de referinta » a fost exclusiv pretul, in acest caz, ca un fel de justificare.
Dupa cum am banuit, mancarea e destul de comuna, facuta la modul industrial, si nicidecum cu multa legatura cu sensul clasic, frantuzesc, al cuvantului « bistrou ». Desi arata destul de bine in farfurie, descoperi repede originile supermarketiene. Am luat un Platou mediteranean alcatuit din cateva gustari arabesti si o Salata greceasca, destul de bune. Apoi o portie de Pulpe de pui Tabun, adica niste pui pe gratar (de ce or fi spus ca sunt « tabun » ?) cu sos de iaurt, cu cartofi la cuptor si legume la gratar si Calamari crocanti, facuti cu faina de malai, acestia din urma. Puiul si legumele au fost banale, la fel si sosul, chiar daca au incercat sa scoata ceva mai mult de la el punandu-i niste prafuri de friptura de la Kaufland. Si calamarii au fost rezonabili, mai ales in aceasta combinatie, desi cu greu reuseam sa dau de vreo urma de carne acolo, atat de mici erau si inecati in ulei si in malai prajit.
Serviciul e destul de bun, chelnerii au fost politicosi si atenti. I-am vazut de mai multe ori alergand, pareau foarte preocupati sa-si faca bine treaba si sa duca mancarea oamenilor si parlamentarilor cat mai rapid. Doar un individ mai in varsta, cu pulover pe sub haina si aer de sef, parea mai necioplit, dar nu conteaza prea mult pentru ca nu statea in sala, venea doar cand i se parea ca nu se poate intampla ceva fara stirea lui.
Preturile sunt destul de mari la Le Bistro, pentru ce iti asaza in farfurie. Dupa cum am mai spus, multe feluri ajung aproape de 100 de lei, si eu nu cred ca fac atatia bani. Ca vor sa-si amortizeze rapid investitia enorma, inteleg, insa nu cred ca astfel se face si cel mai mare profit. O masa buna in doi, cu meniu complet si cu vin, poate sari usor de 300 de lei, si nici chiar parlamentarii sau corporatistii cu salarii consitente nu cred ca baga bucurosi mana in buzunar atat de adanc pentru a manca la Le Bistro din Centre Ville. Insa banii lui Bucuresti Turism SA nu de aici vin, cu siguranta, asa ca nu ma astept la vreo schimbare in viitorul apropiat.
Si o mica paranteza: nu stiu daca intentionat au folosit un cuvant care nu exista nici in romana si nici in franceza – de « bistro » vorbesc. Daca tot i-au pus « Le »-ul in fata, ar fi putut sa-i spuna « Le Bistrot », cum acrie in dictionar. In DOOM scrie « bistrou ».
