Cand a venit la Aviatorilor, la inceput, Caredy se numea Casa Ardeleneasca (Caredy) (sic!) si meniul era aproape exclusiv romanesc – ardelenesc, dat fiind ca patronii vin din Oradea, din cate mi s-a spus. Noul Caredy Kitchen, din Centrul Istoric, la Piata Universitatii, si-a schimbat putin meniul, l-a facut mai cosmopolit, cu mancarurile din bucataria romaneasca, in general, si din cea ardeleneasca, in particular, in regres fata de tendintele momentului. E mai buna mancarea acum decat era inainte la Casa Ardeleneasca, desi au acelasi chef, pe domnul Nicu. Si prezentarea e mai interesanta, o nota buna pentru noul Caredy Kitchen. Mancarea a fost destul de buna, portiile mari, aranjate cu grija, cu exces de decoruri din legume si fructe sculptate. Painea buna si ea. Aici, la Caredy Kitcheny, am mancat pentru prima data ficat de gasca pane (cel din poza), o ciudatenie prezentata ca “foie gras” pur si simplu, cu mar caramelizat. Daca vedeti ca fostul Casa Ardeleneasca (Caredy) si noul Caredy Kitchen au aceeasi nota la mancare e pentru ca inainte erau pusi la “bucatarie romaneasca”, noul Caredy Kitchen fiind trecut pe Restograf cu specific international. Or, notele sunt relative la tipul bucatariei, si o nota mai mica in categoria marilor bucatarii poate insemna mai mult, sau chiar cu mult mai mult decat o nota mai mare pentru un restaurant din categoria bucatariilor nimore. Asadar, acest 8 al lui Caredy Kitchen inseamna mai mult decat 8-ul lui Casa Ardeleneasca.
Un si mai mare pas inainte fata de Casa Ardeleneasca a facut noul Caredy Kitchen in privinta ambiantei. A amenajarii interioare, mai bine spus, pentru ca in Aviatorilor aveau o casa boiereasca impunatoare, cu gradina in fata, ceea ce nu mai au acum. Di afara, deci, Casa Ardeleneasca arata mai bine, insa in interior noul Caredy Kitchen impresioneaza mai mult. Au un concept unitar, foarte bine realizat, o investitie consistenta. Tot spatiul e alb mediteranean, cu mult crem, roz, mobilier din lemn usor, fete de masa de tip broderie de casa, colorata, multe carti si alte obiecte casnice ca decor, camapele comode si largi la perete. Oricum, nici nu prea ar fi avut cum sa faca altfel, dat fiinda ca nu au aproape deloc lumina naturala; un singur geam catre strada intr-o salita mica, cu doua sau trei mese, la intrare, insa sala mare e luminata doar cu becuri cu lumina calda. Sper ca ventilatia si aerul conditionat sa fie bune. Iarna si toamna tarziu e cald si placut la Caredy Kitchen, sa vedem ce vor face la vara.
S-au mutat cu totii in Piata Universitatii, cu tot cu chelneri, i-am recunoscut pe cativa dintre cei de la fostul Caredy. Toti oameni de meserie, unii probabil ca l-au servit si pe Ceausescu atunci cand trecea prin Bihor. De noi s-a ocupat un fost boxer, din cate am dedus noi, econom la vorba, folositor de cuvinte putine si simple. Dupa ce ne-am tatonat cu suspiciune unii pe altii, o vreme, atmosfera a devenit ceva mai destinsa si nu ne-a mai fost frica.
Preturile de la Caredy Kitchen au fost ceva mai mici decat ne-am asteptat, mai ales ca si portiile erau consistente, dupa cum am spus. Si am avut si o reducere destul de consistenta, despre care cred ca o dau mereu pana la ora 16 sau 17. La pranz, deci, se poate manca bine la Caredy Kitchen cu mai putin de 100 de lei de persoana, si cu un pahar de vin bun. Totusi, clienti putini am vazut, si asta probabil din cauza lipsei terasei, in primul rand.
Noul Caredy Kitchen este, asadar, un restaurant serios, cu mancare buna, placut vederii, cu preturi rezonabile. Au un bucatar sef inventiv, care nu se da inapoi de la munca si care nu se multumeste usor doar cu ce gaseste in supermarket. Un pranz acolo pentru cei care locuiesc sau lucreaza in zona Pietei Universitatii poate fi o alegere buna, fara riscuri. Le dorim sa le mearga bine, mai ales ca putine sunt restaurantele la care vezi ca lucrurile incep sa mearga mai bine – cel putin in privinta mancarii. Aproape intotdeauna se intampla pe dos…
