Cum sa bagi 7 mese intr-un loc in care nu pot incapea 6 mese

E o emisiune pe unul dintre canalele cu documentare, “How did they manage to do this?”, la care ma uit de cate ori am ocazia. Acesta a fost primul lucru care mi-a venit in minte cand am pasit in factotumul de pe cunoscutul bulevard. Toan’s e un fel de fast-food vietnamez in centrul centrului Bucurestiului, pe Magheru, intr-un fel de cutie de chibrituri in care niste vietnamezi au reusit sa foloseasca spatiul asa cum stiu ei din Asia, adica sa faca ceva aproape imposibil: pe o suprafata de cativa metri patrati la parterul unuia dintre blocurile vechi si mari ale bulevardului, plus inca ceva la subsol, au reusit sa puna urmatoarele: una bucatarie in toata regula, cu aragaz, foc, tigai si tot felul de ustensile; un galantar cu tot felul de tavi cu mancare, din care sa iti alegi pe vazute, presupunand ca doar din denumirea vietnameza a mancarii nu ai intelege absolut nimic, galantar care se vede si din strada, de unde poti primi mancarea si printr-un geam; cateva mese si scaune, pe care niciun roman nu cred ca le-ar putea face sa incapa intr-un spatiu fix cu asemenea dimensiuni; una bucata tejghea in interior la care cei care vor sa manance la masa pot face comanda, dupa care se asaza cuminti la pe unul dintre obiectele descrise anterior, asteptand pe cineva care vine cu tava cu mancare; un spalator de vase; tot felul de obiecte pe pereti, printre care si un televizor, parca; niste panouri cu poze ale mancarurilor pe care nu le pot pune in tavile din galantare; diverse fiinte umane, majoritatea de parte femeiasca, purtatoare de sorturi, care roiesc intruna, reusind in mod miraculos sa nu se ciocneasca…

Dupa cum am spus, la Toan’s te uiti in galantare, pe panouri, dupa care te apropii de tejghea si ii spui celui de acolo cam ce ai vrea sa mananci. Pe unele ti le pune in cutiute direct din tavi, pe altele le pregatesc repede pe aragazele cu foc continuu si ti le aduc la masa tot in cutiute de unica folosinta, pentru ca ar fi imposibil sa poata spala vasele dupa toti – si nu putini – care mananca acolo. Cred ca doar supele sunt aduse in castroane ceramice. Si tacamurile sunt tot din plastic, pentru folosinta unica, insa poti pretinde si niste furculite si linguri omenesti, de metal, daca esti ferm. Mancarea a fost destul de buna la Toan’s, mai ales taitetii lor de orez. Ulei in exces, insa asa e cam peste tot la restaurantele asiatice de trafic. Nu imi aduc aminte sa fi vazut deserturi la Toan’s.

Preturile nu sunt atat de mici la Toan’s, pe cat ai putea crede vazand unde intri si marimea portiilor, insa raman rezonabile. Clienti sunt multi, tineri, mai ales, unii turisti, dupa cum aratau si ce faceau. O masa pe saturate (s-ar putea sa aiba si vin in sticlute din acelea foarte mici, de un pahar) te costa cam 50 de lei. Poti face si comanda, fac livrari acasa daca nu stai prea departe.

Asadar, nu stiu daca am facut bine ca am trecut Toan’s si ca restaurant pe Restograf, nu doar ca pe un fast-food, insa din ce am scris mai sus, si din ce au mai scris si altii tot aici, puteti trage singuri concluziile ca sa puteti decide daca va duceti pana pe Magheru pentru o masa vietnameza, sau lasati asta pentru cand veti ajunge din intamplare in zona.

(poza lui emrerende de pe www.deviantart.com)

Tags